Despre noi – Departamentul de Automatică și Informatică Aplicată

Începuturile ingineriei controlului automat de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
Primul program de studii de automatizări (1977 – 1990)
Catedra de Automatică și Informatică Industrială (1990 – 2005)
Catedra de Automatică și Informatică Aplicată (2005 – 2011)
Departamentul de Automatică și Informatică Aplicată (din 2011)

Începuturile ingineriei controlului automat de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (anii ’50)

Imediat după al doilea război mondial, ingineria controlului automat s-a dezvoltat rapid în lume. Inginerii și oamenii de știință preocupați de problemele de control automat s-au constituit ca grupuri profesionale noi și au apărut cursuri universitare dedicate acestui domeniu. În același timp, au fost înființate grupuri de cercetare, atât în industrie, cât și în comunitățile academice.

Catedra de Utilizări electrice și automatizări de la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Iași a abordat probleme de ingineria controlului automat, care au fost introduse drept capitole în cursurile de la secțiile Electrificări, Electroenergetică și Electromecanică.
Astfel, primul curs în domeniu, intitulat Acționări electrice și teoria reglajului automat (Cap. IX Noțiuni de teorie a reglajului automat) a fost un curs opțional predat de profesorul Nicolae Boțan la secţia Electrificări, din 1954.
În anul 1957, au fost introduse cursurile Bazele automaticii și telemecanicii (seral) şi cursul facultativ Automatizări (L. Sebastian) pentru secţia Electrificări.
În anul 1961 a fost introdus cursul Automatizări şi Telecomenzi (L. Sebastian) pentru secţia de Electroenergetică (din 1962 – I. Bejan) și pentru secția Electromecanică (din 1962, L. Sebastian).
De asemenea, o serie de capitole din cărțile publicate se refereau la probleme de ingineria controlului automat: 1951 – N.V. Boțan, Al. Poeată, Transportul și distribuția energiei electrice, Editura I.P. Iași, 1956 – N.V. Boțan, L. Sebastian, Nina Poeată, Acţionarea electrică şi echipamentul electromecanic al podurilor rulante, Editura Tehnică, București.
1962 – grupul format din Nicolae Boțan, Ioan Bejan și Eugen Balaban a publicat prima carte în domeniul controlului automat, numită Acționări electromecanice și automatizări, la Editura Didactică și Pedagogică București.
1967 – primul curs în control automat publicat la Editura Universității de Medicină și Farmacie „Gr.T. Popa”din Iași – Automatizări și telecomenzi, autori Ioan Bejan și Gherghina Balaban.
În anii ’60 și la începutul anilor ’70, cursul de Automatizări telecomenzi, a cunoscut o extindere rapidă fiind publicate noi cărți: 1975 – L. Sebastian, Automatică, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1976 – I. Bejan, Automatizarea sistemelor electroenergetice, Ed. Didactică și Pedagogică, București.
Noi cursuri opționale au apărut simultan pentru inginerie electrică: Circuite logice și sisteme de control secvențiale – Corneliu Huțanu, Probleme speciale de automatizări și telecomenzi – Iosif Olah, Conducerea proceselor cu calculatorul – Simona Caba, Automatizări avansate – Gherghina Balaban, Iosif Olah și Mihail Voicu.
Sub îndrumarea profesorilor Ioan Bejan și Leopold Sebastian la Utilizări electrice și automatizări s-a desfășurat o amplă activitate de cercetare asupra mai multor categorii de probleme, de la teoria reglării automate (sisteme neliniare, identificare, control adaptiv și optimal, acordarea regulatoarelor) la aplicații ale metodelor de control în domeniul proceselor termice, a acționărilor electrice, sistemelor electroenergetice, a sistemelor de protecție prin relee, servomecanisme sau comanda mașinilor unelte.
Profesorii menționați mai sus au coordonat teze de doctorat în domeniul automatizărilor industriale (Leopold Sebastian – 1966) și în domeniul automatizări în electroenergetică (Ioan Bejan – 1972).
Astfel, au apărut două grupuri de cercetare, unul condus de Leopold Sebastian – pentru programul de inginerie electrică (Eugen Balaban, Corneliu Hutanu, Iosif Olah, Corneliu Boțan, Teohari Ganciu și Simona Caba) și celălalt condus de Ioan Bejan – pentru programul de electroenergetică (Gherghina Balaban, Ioan Țîțaru, Mihail Voicu, Cristea Pal și Dumitru Asandei).
În anii ’70, au fost publicate în limba română mai multe monografii: L. Sebastian, Automatică, Editura Didactică și Pedagogică, Bucuresti, 1975, I. Bejan, Automatizarea sistemelor electroenergetice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976, I. Bejan, Amplificatoare magnetice pentru automatizări, Editura Tehnică, București, 1972, N.V. Boțan, Controlul vitezei mașinilor electrice, Editura Tehnică, București, 1974, N.V. Boțan, Controlul acționărilor electrice, Editura Tehnică, București, 1977.
În aceeași perioadă, au fost obtinute titluri de doctor în domeniul controlului automat de către Mihail Voicu, Corneliu Boțan, Gherghina Balaban și Iosif Olah, iar membrilor grupului de control automat li s-au acordat de către Ministerul Învățământului premii (Ioan Bejan, Nicolae Boțan, Leopold Sebastian, Eugen Balaban și Gherghina Balaban) și titluri de profesor emerit (Bejan Ioan, Balaban Eugen și Olah Iosif).

Primul program de studii de automatizări (1977 – 1990)

În 1977 a fost introdus în cadrul Facultății de Electrotehnică un program de studii de cinci ani intitulat Automatizări și Calculatoare, ca un răspuns la cerințele din industrie, care au început să solicite ingineri bine pregătiți în domeniul automatizărilor și calculatoarelor.

La Catedra de acționări electrice existau deja cadre didactice și laboratoare de cercetare în domeniul ingineriei controlului automat. Acest colectiv a elaborat primul plan de învățământ în automatizări, cuprinzând cursuri de Teoria sistemelor, Structuri numerice de control, Sisteme de control analogice, Identificarea sistemelor, Echipamente de control hidraulice și pneumatice, Proiectarea sistemelor de conducere, Sisteme și echipamente pentru conducerea proceselor și Control optimal.
În anii ’80 au apărut noi zone de cercetare în acest domeniu: invarianța de flux în teoria controlului, conducerea cu calculatorul a proceselor, vedere artificială, recunoașterea formelor, proiectarea asistată de calculator a regulatoarelor și robotică.
În 1983, a fost publicată la Editura Junimea din Iași cartea profesorului Corneliu Huțanu Circuite logice și comenzi secvențiale, iar în 1986 profesorul Mihail Voicu a publicat o monografie importantă la Editura Tehnică, București, intitulată Analiza stabilității sistemelor automate.
Chiar și în condițiile de criză profundă cunoscută de România în anii ’80, care au afectat învățământul superior prin lipsa dotărilor și condiții restrictive de publicare în reviste și de participare la conferințe internaționale, au fost publicate de către colectivul de control automat un număr de 10 lucrări în reviste importante din străinătate (Mihail Voicu, Leopold Sebastian, Octavian Păstrăvanu și Teohari Ganciu), iar 9 lucrări au apărut în volumele unor conferințe internaționale.
Începând cu 1987, colectivul de control automat format în cadrul Catedrei de acționări electrice a organizat o dată la doi ani simpozionul științific național Structuri, Algoritmi și Echipamente pentru Conducerea Proceselor.
În perioada anilor `80, colectivul de control automat a desfășurat o activitate de cercetare-dezvoltare în domeniile automatizărilor și roboticii printr-o colaborare fructuoasă cu institute de cercetare și întreprinderi din industrie.
În 1985, profesorul Teohari Ganciu și-a concentrat eforturile și a reușit înființarea sucursalei Iași a „Institutului de Proiectare pentru Automatizări” – IPA București, având ca direcții de cercetare grafica asistată de calculator și CAD pentru mașini unelte.

Catedra de Automatică și Informatică Industrială (1990-2005)

Ca o consecință directă a schimbărilor profunde cunoscute de România în 1989, sistemul românesc de învățământ superior a cunoscut o dezvoltare rapidă. Facultatea de Automatică și Calculatoare a fost înființată la inițiativa și datorită eforturilor depuse de cadrele didactice de la programul de Automatizări și Calculatoare al facultății de Electrotehnică. De la început, facultatea a avut două catedre, de Automatică și Informatică Industrială și de Calculatoare, fiecare dintre ele oferind câte un program de studii cu același nume.

Primul șef al catedrei de Automatică și Informatică Industrială, profesorul universitar Mihail Voicu, împreună cu personalul catedrei a început în 1990 realizarea unui nou plan de învățământ, în Automatică și Informatică Industrială. În acest proces au avut loc consultări cu profesorii de la specializările de Automatică de la celelalte universități din țară, pentru a păstra o anumită compatibilitate a acestora.
Odată cu începutul anilor ’90, acest curriculum a fost modificat și îmbunătățit anual, pe baza cunoașterii și experienței altor universități europene, cu care au fost reînnoite contactele sau au fost stabilite altele noi. Datorită eforturilor depuse de Mihail Voicu și Octavian Păstrăvanu, au fost dezvoltate proiecte europene TEMPUS (Tempus Joint European Projects – JEPs ) în colaborare cu departamentele de control automat ale altor universități europene – JEP 0886/1990 Higher Education in Control Engineering, JEP 02011/1991 Improvement in Automatic Control Technologies, JEP 07101/1994 Development in Romania of Short-Term Higher Education in Computing, Centered on Distributed Processing and Its Application.
Proiectul MJEP 11467/1996 EU Compatible Training in Industrial Automation – COMPANION a inclus șase catedre de control automat din România și patru din străinătate (de la universitățile tehnice din Viena, Duisburg, Sheffield și Ghent) și a fost coordonat de Mihail Voicu și Octavian Păstrăvanu.
Ultimul proiect TEMPUS din anii ’90, UM-JEP 13133/98 Quality Management, a fost coordonat de Alexandru Onea și a dus la o contribuție semnificativă la implementarea sistemului de asigurare a calității în cadrul facultății.
Pe baza programelor TEMPUS, abordarea tradițională a sistemului de învățământ a fost modificată în mod substanțial. S-a acceptat și implementat Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS), începând cu anul universitar 1998 – 1999 și a compatibilizat procedurile de predare și evaluare cu universitățile europene. Acest lucru a făcut posibil schimbul de studenți și mobilități ale cadrelor didactice, cu recunoașterea reciprocă a perioadelor de studii și a calificărilor obținute.
Sistemul European de Credite Transferabile a format baza colaborărilor care au continuat și după încheierea programului TEMPUS, în cadrul programului Socrates-Erasmus. În fiecare an, studenți de la programul de studii Automatică și informatică industrială și-au realizat proiecte de diplomă la următoarele universități: University of Ghent (Department of Electrical Energy, Systems & Automation), University of Sheffield (Department of Automatic Control and System Engineering), University of Duisburg (Department of Measurement and Control Engineering), Vienna University of Technology (Department of Robotics), Institute Nationale Polytechnique de Grenoble și Université Joseph Fourier (Laboratoire d’Automatique de Grenoble). În cadrul aceluași program, un număr important de studenți masteranzi și doctoranzi au urmat de asemenea stagii de formare.
Ca o consecință a orientării pro-europene a învățământului superior românesc, care a apărut imediat după 1990, catedra noastră a organizat primul program de master – Tehnici avansate de control al sistemelor tehnice – un an de specializare, asigurând aprofundarea studiilor în următoarele domenii moderne de control automat: controlul sistemelor cu parametri distribuiți, tehnici de programare a algoritmilor paraleli, control predictiv, estimarea parametrilor, conducere distribuită, inteligență artificială în controlul automat.
Datorită schimbărilor care au avut loc în România la începutul anilor ’90, pe lângă profesorii și Sebastian și Bejan, profesorii Voicu, Huțanu, Balaban, Boțan și Olah au primit, de asemenea, dreptul de a conduce teze de doctorat. Astfel, au apărut noi domenii de cercetare și un număr mai mare de absolvenți de control automat au devenit doctoranzi, care în cele din urmă a condus la intensificarea activității de cercetare. Drept urmare, a crescut considerabil numărul de lucrări științifice publicate în reviste și la conferințe și congrese internaționale.
La sfârșitul anilor ’90, grupurile de cercetare din Catedra de Automatică și Informatică Industrială au fuzionat și au format Centrul de cercetare Automatică si Informatică Aplicată (ACAI) acreditat de către Ministerul Educației și Cercetării, după evaluarea de către Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior. Centrul de Cercetare ACAI, condus de profesorul Mihail Voicu, a fost conceput ca un centru de cercetare interdisciplinară în cadrul Facultății de Automatică și Calculatoare, cu rolul de a susține o activitate de cercetare la nivel mondial în domeniul sistemelor de control automat având următoarele direcții principale: Teoria sistemelor, Robotică și CIM, Control optimal și predictiv, Inteligența artificială în conducerea proceselor, Identificarea sistemelor și diagnoza anomaliilor, Sisteme de conducere cu microprocesoare, CAD pentru sisteme dinamice.
În perioada 1998 – 2003 au fost finanțate de către Banca Mondială și guvernul român cinci proiecte majore: Sistem de laboratoare integrate pentru studiul fabricației asistate de calculator (director Mihail Voicu – 216.000 USD), Laborator de instruire asistată de calculator în domeniul de controlului automat (director Octavian Păstrăvanu – 150.000USD), Laboratorul de control al acționărilor electrice (director Corneliu Boțan – 150.000 USD), Laboratorul integrat pentru studiul, proiectarea și implementarea structurilor numerice pentru conducerea proceselor (director Teohari Ganciu – 150.000 USD), Modernizarea programului de studii de scurtă durată Echipamente de automatizare (director Alexandru Onea – 35.000 USD), la care se adaugă 2 proiecte individuale pentru achiziționarea de echipamente: Sisteme de conducere cu microprocesoare (director Corneliu Huțanu – 5.000 USD) și Regulator numeric pentru conducerea proceselor (director – Corneliu Lazăr – 5.000 USD). Aceste fonduri au permis dezvoltarea unor noi laboratoare și modernizarea celor mai multe dintre laboratoarele existente în cadrul catedrei.
Pe baza experienței acumulate la ultimul proiect TEMPUS, Alexandru Onea a inițiat și condus alte două proiecte pe aceeași temă, de asigurare a calității în învățământul superior: MATRA – Dezvoltarea strategiei naționale în domeniul asigurării calității în învățământul superior din România, finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Guvernului Olandei și Leonardo da Vinci – Formare în sistemul de management al calității pentru tehnologia informației în învățământul superior.
Începând cu 1991, ca urmare a inițiativei profesorului Mihail Voicu, Buletinul Institutului Politehnic din Iași are o nouă secțiune, Automatică și Calculatoare. Această revistă (indexată în baza de date Zentralblatt) a facilitat specialiștilor în domeniul controlului automat prezentarea rezultatelor activității de cercetare științifică, fiind în prezent (2016) inclusă în categoria B+ de către CNCSIS.
În anul 2005, un grup de cercetători desprins din Centrul de Cercetare ACAI a fondat un nou centru, numit Teoria și ingineria sistemelor, ale căror interese științifice s-au concentrat pe următoarele domenii: teoria calitativă a sistemelor dinamice; sisteme cu evenimente discrete și sisteme hibride, inteligența artificială în controlul automat. Acest centru a fost recunoscut ca Centru de excelență de către CNCSIS – Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior.
Datorită contribuțiilor științifice remarcabile, care sunt indexate în Zentralblatt für Mathematik (41 lucrări) și în ISI Web of Knowledge (46 lucrări citate), profesorul universitar Mihail Voicu a fost ales, în anul 2006, membru corespondent al Academiei Române. Anterior, profesorul Mihail Voicu a fost ales membru corespondent (din 1999) și membru cu drepturi depline (în 2004) al Academiei Române de Științe Tehnice. Din 1998, el este membru senior al IEEE (Control Systems Society), iar din 2004 a primit Ordinul „Meritul pentru educație”. De asemenea, a primit premiul „Aurel Vlaicu” al Academiei Române pentru anul 1987.
De asemenea, datorită contribuțiilor lor remarcabile, profesorul Octavian Păstrăvanu a fost ales în anul 2005 membru corespondent al Academiei Române de Științe Tehnice și membru titular din 2012, iar profesorul Corneliu Lazăr este membru corespondent al Academiei Române de Științe Tehnice din anul 2012.

Catedra de Automatică și Informatică Aplicată (2005-2011)

Începând cu anul universitar 2005-2006, învățământul superior românesc a aderat la procesul de la Bologna. Acest lucru presupune că formarea în domeniul Ingineriei sistemelor, din care face programul de studii Automatică și Informatică Aplicată, se bazează pe trei cicluri – licență, masterat și doctorat.

Durata studiilor de licență a fost stabilită la patru ani, iar principalul obiectiv al curriculum-ului a fost de a furniza absolvenților competențele care sunt solicitate de piața muncii pentru un inginer automatist.
Competențele absolvenților au fost discutate de către consiliul consultativ al profesorilor automatiști din România, rezultând un grad ridicat de compatibilitate pentru curriculum-ul tuturor universităților românești în domeniul Ingineria sistemelor. În urma acestor consultări, a fost elaborat planul de învățământ pentru programul de studii universitare de licență Automatică și Informatică Aplicată, sub coordonarea șefului de catedră Doru Pănescu și cu sprijinul unui grup de cadre didactice cu experiență aflate în poziții de management la nivelul facultății (profesorul Corneliu Lazăr – prodecan cu activitatea didactică) și al universității (profesorul Mihail Voicu – prorector cu activitatea didactică).
Având în vedere noul nume al programului de studii de licență și preocupările de cercetare ale cadrelor didactice, începând cu luna octombrie 2005, numele catedrei a devenit Catedra de Automatică și Informatică Aplicată.
Urmare a solicitărilor venite din partea companiei Siemens VDO Iași (în prezent Continental Automotive România), având în vedere dezvoltarea preconizată a domeniului automotive, la facultatea de Automatică și Calculatoare s-a organizat primul program de master Sisteme de control încorporate în sistem Bologna din universitate, cu o durată de doi ani, gestionat de Catedra de Automatică și Informatica Aplicată. Programul a fost conceput în colaborare cu specialiști din companie, a fost acreditat și a intrat în funcțiune începând cu anul universitar 2008-2009, cu un an înainte de absolvirea primei serii din programul de licență în sistem Bologna.
În perioada 2008-2009, în urma unor contacte directe ale conducerii departamentului reprezentată de șeful de catedră, profesorul Corneliu Lazăr, cu reprezentanți ai Universității Tehnice din Eindhoven (TUE), s-au pus bazele celui de-al doilea program de masterat în domeniul Ingineria sistemelor, Sisteme și control automat, cu o curriculă compatibilă cu cea a programului de master Systems and Control oferit de Universitatea Tehnică din Eindhoven în colaborare cu Universitatea din Delft și Universitatea din Twente. Acest program de master, orientat pe cercetare, care se adresează în principal absolvenților proprii de studii de licență, a fost acreditat atât în limba română cât și în limba engleză, intrând în funcțiune în anul universitar 2009-2010 (cu predare în limba română), respectiv 2010-2011 (cu predare în limba engleză).
Numeroasele contacte cu universitățile europene au permis schimbarea numelui simpozionului științific național organizat la nivelul de facultate în International Symposium on Automatic Control and Computer Science organizat inițial la fiecare doi ani (în 1993 și 1995) și ulterior o dată la trei ani. Începând din anul 2010, această manifestare științifică a fost organizată, prin rotație, împreună cu facultățile de profil de la Universitatea din Craiova și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, în cadrul International Conference on System Theory, Control and Computing, care se desfășoară în fiecare an în luna octombrie, la Sinaia.
În perioada 2006-2013, activitatea de cercetare desfășurată în cadrul departamentului a fost finanțată în cadrul unor granturi obținute prin competiție și a contribuit la creșterea vizibilității acestei activități în cadrul comunității știintifice din domeniu. Astfel, au fost derulate un număr de 25 de granturi, având drept coordonatori cadre didactice din Catedra de Automatică și Informatică Aplicată (Doru Pănescu, Iosif Olah, Letitia Mirea, Corneliu Lazăr, Corneliu Boțan, Alexandru Onea, Lucian Mastacan, Ștefan Dumbravă, Mihaela Matcovschi, Cristina Budaciu, Adrian Burlacu, Marius Kloetzer, Mihail Voicu, Octavian Păstrăvanu).

Departamentul de Automatică și Informatică Aplicată (din 2011)

Din anul 2011, conform prevederilor Legii Educației Naționale nr.1/2011, denumirea catedrei s-a schimbat în Departamentul de Automatică și Informatică Aplicată.

În urma acțiunii de clasificare a universităților și ierarhizare a programelor de studii desfășurată în anul 2011 în România, pe baza datelor privind activitatea didactică, de cercetare și management universitar din perioada 2006-2010, programele de studii de licență și de masterat s-au clasat în prima categorie (categoria A), confirmând calitatea activității desfășurate în cadrul departamentului.
Preocupările continue pentru actualizarea curriculelor programelor de studii în domeniul Ingineria Sistemelor, pentru adaptarea acestora la cerințele pieței muncii din domeniu și atragerea absolvenților de liceu pentru a urma studii superioare în domeniul Ingineriei sistemelor au fost realizate în perioada 2010-2013 în cadrul grantului POSDRU/86/1.2/S/63806, cu titlul Reţea de centre pentru dezvoltarea programelor de studii cu rute flexibile şi a unor instrumente didactice la specializarea de licenţă şi masterat, din domeniul Ingineria Sistemelor, responsabil partener TUIași – prof.dr.ing. Mihail Voicu, în parteneriat cu departamentele de automatică din universitățile tehnice reprezentative din țară: Universitatea Tehnică de Construcții București (beneficiar), Universitatea Politehnica din București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea Politehnica din Timișoara.
În cadrul proiectului POSDRU/81/3.2/S/53084 cu titlul Creşterea competitivităţii întreprinderilor prin perfecţionarea şi specializarea resurselor umane în domeniul noilor tehnologii, într-o societate bazată pe cunoaştere şi pentru o dezvoltare durabilă – ComHighTech – responsabil partener TUIași prof.dr.ing. Corneliu Lazăr – sunt oferite absolvenților de studii superioare un număr de 21 de cursuri postuniversitare în trei domenii de interes pentru piața muncii: Automatică avansată, Tehnologia informatiei și comunicații și Managementul cunoașterii. În cadrul proiectului s-a înființat Centrul Regional de Consultanță și Pregătire a Resurselor Umane Iași (CRCPRU-Is), director centru prof. dr. ing. Corneliu Lazăr, ca parte a unei rețele de centre organizate în cadrul departamentelor de automatică din universitățile partenere: Universitatea Politehnica din București (beneficiar), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea Politehnica din Timișoara.